apa...

de cînd am început să mă domesticesc în stihia ei, de cînd am îndrăznit să o pătrund întreagă, de cînd ea mă pătrunde peste tot...scufundîndu-mă în atingerea ei mătăsoasă, de cînd am început să schilodesc una din fricile mele...am învăţat plăceri noi. Am învăţat să înot de curînd.

Desigur că sunt încă un bebeluş în termeni de rezistenţă şi viteză, dar cel mai înalt zid, zidul de sub plapuma apei a fost depăşit. Îmi place să mă scufund. Presiunea ce mă învăluie îmi distorsioonează toate simţurile...şi totul pare a fi în slow-motion sub apă...de parcă m-au rupt dintr-un film frumos  şi printr-un ecran (goggles) privesc viaţa.

Ăsta e cîntecul pe care îmi place să îl ascult sub apă.