o carte

ieri am închis ultima pagina a unui roman...a fost și frumos și...Îl terminasem de fapt mult mai demult, dar îmi plăcea mult începutul cărții la care reveneam ca la un zid protector, ca la un castel plin de farmec și iubire..reveneam la începutul povestirii deși îi știam sfîrșitul tot sperînd..că poate-poate s-ar putea să se sfîrșească altfel decît a decis autorul...e precum atunci cînd privești un film tragic și te gîndești că atît de ușor s-ar fi putut termina frumos, fericit.

Dar..niciun sfîrșit nu poate fi schimbat indiferent de cîte șanse de lecturare nu s-ar oferi..aceleași personaje se prind în mrejele aceluiași scenariu. E timpul să las cartea pe raft sau poate să o dăruiesc cuiva...