acestui soundtrack îi lipsește și o poză din acest weekend...eu cu genunchii și degetele julite, întinsă epic sub un gard de sîrmă ghimpată, cu ghiozdanul cît colea pe calea ferată, cu una din role și respectiv un picior sub un țărus de lemn, și 2 oameni trăgînd de picior ca de ridichea din poveste să mi-l scoată de sub gard...
și eu glăsuind: all is well, all is well!
da..și ăsta era cîntecul din căștile care cîntau pe gard...:)
Tocmai cand e nevoie de prieteni ca sa faca o poza...
ReplyDeleteSper ca esti OK.
sunt :)
ReplyDelete