Direcţia Stare Imbecilă

Daţi-mi o cămaşă de forţă ca să nu îi împuşc pe cei de la Direcţia Stare Imbecilă Civilă care eliberează certificatele româneşti!!! Băgaţi-mi un dop în gură să îmi înghit toate înjurăturile care vibrează cu clocot în toţi nervii mei!!! Doamne, dă-mi putere şi înţelepciune să pot depăşi prostia şi neomenia celor care ne consideră de sortul 2 pentru că suntem moldoveni, cei care se vor respectaţi cînd ne tratează ca pe nişte ţolice, ca pe nişte gunoiuri ce visează la o cetăţenie europeană.

Turb. Încet cu telefonul ce îmi frige urechea, cu mîna ce zgîrîie peretele lăsînd urme de venin ce l-aş împroşca de aş avea FERICIREA să mi se răspundă la apel. Deja e a doua zi de cînd apelez 0040212220109. Pînă în acest moment am făcut 2204 apeluri...tasta redial s-a ros. Sun întruna oriunde nu m-aş afla..în faţa computerului, pregătind micul dejun, spălîndu-mă pe dinţi, în metrou, la serviciu, la prînz, în lift, în viceu, citind, vorbind...eu tot sun..şi sun..ÎNTRUNA OCUPAT!!!. Cînd dupa al nu ştiu cîtă-lea sută-le-a apel, apelul continuă...simt că mi s-a mai născut un înger! Dar a murit foarte repede căci nu a raspuns nimeni oricum. OK, iar sun, iar şi iar, şi iar....deja cînd din sută în sută reuşeşte să meargă apelul, rugăciunea mea evoluează în: Doamne, fă să ridice cineva receptorul!!! Şi Dumnezeu a făcut mare minune cu mine..şi cred că în a mia oară cineva s-o îndurat. : „- Doamnă, ce fericire pe capul meu!!! Credeam că o să mor sunînd înjurînd […] vreau să mă programez pentru a-mi ridica certificatul de naştere!” – „Bine, doamnă, vă transfer”...muzicuţă de robot ca din SuperMario....şi pip..pip..pip.

Lua-v-ar lenea şi nesimţitirea!!!

Hai, Irina..sună. Am pus-o şi pe mama să sune că eu nu mai aveam viaţă personală de vreo 2 zile. Nici mama de cum s-a apucat să sune.

Demult nu am simţit aşa o revoltă  pînă în măduva ficatului..să mi se facă şi greaţă, şi lehamite, şi...dar cred că încăpăţinearea mea a fost foarte odihnită, încît nu a obosit să apese pe redial..1568..1569..1570.

Oooo...merge...uraaaa!!  „- Doamnă, vă rog nu închideţi, vă rog nu mă transferaţi, vă rog aşteptaţi o clipă (Doamne, prea mult bun simţ mi-ai dat!).” , vreau să mă programez..mă numesc aşa şi aşa..staţi un pic..nunu, nu vreau să mă transferaţi, vreau să îmi daţi numerul direct la persoana care programează! Cum e acelaşi număr? Un singur telefon ziceţi? Îi puteţi da receptorul doamnei? E ocupată? Bine, aştept..spuneţi-mi cum vă numiţi!”.. а в ответ: Super Mario. Fie. Aştept. Şi am aşteptat vreo 10 minute (timp şi bani, da?) ca să aud acelaşi recviem: pip...pip...pip.....

Doamne, dă-mi puteri să nu sar la bătaie la telefon, să nu mă ia grua pe dinainte şi să încep a zbiera în plină zi de lucru! Pentru o bucată de fiţuică pe care o aştept din august...nu o pot scoate! Nu pot suna..sec 21? UE? Ptiuuuuuu...

De ce nu se face programarea online? Bine, înţeleg sună mii de moldoveni disperaţi ca şi mine, de ce nu angajaţi mai multe telefoniste? De ce nu faceţi serviciul cu plată ca să se poată numi serviciu, dar nu BĂTAIE DE JOC?!!

Aaa, nu aveţi cadre? Ziceţi că au fost concediaţi angajaţi şi cei rămaşi lucrează pînă la 3 de noapte?? Păi, de ce nu introduceţi o taxă ca să simplificaţi viaţa şi a noastră şi a voastră? Aş plăti ca să mi se răspundă, să mi se spună buna ziua, aş plăti ca să va facă un curs de instruire de relaţionare cu publicul, aş plăti ca să întinzi mîna ta leneşă spre telefonul ce fierbe de aşteptarea mea! Aş plăti ca să vă mişcaţi coatele mai repede şi în loc să îmi spuneţi la telefon 5 minute că nu sunt unica care se lamentează şi că voi sunteţi unice şi puţine care îmi faceţi aşa servicii, aşa plăti să fiu tratată ca un om!

Şi de ce naiba nu am plătit acei 150 de euro la ambasada din Chişinău că să îmi fac actul în 2 zile??? Nu am ştiut de atitudinea voastră, lucraţi cu actele noastre de parcă ar fi infectate de tifos..de parcă am lăsat nişte rîie sau păduchi prin clitul care trebuie să fie în ANUME ordine...şi dacă am schimbat ordinea la 2 acte, m-aţi dat afară.

Îmi vine să strig, dar nu mă aude nimeni, îmi să scriu o reclamaţie, dar nu am niciun nume..căci voi nu ştiâi a vă saluta şi prezenta..

Mi-e silă..

Cînd în a doua şi ceva miia oară am auzit o voce pe celalt capăt, era ca şi cum m-ar fi salvat de la moarte o navă în plin ocean...şi am vorbit tare, şi am vorbit răspicat, şi le-am spus că mi-e silă de Mario şi vreau să vorbesc cu dna Numărul 2 care programează. 

Eu vin rareori acasă în Moldova, căci sunt departe. Şi în România nu am dumuri. Vin doar pentru acest certificat..şi vin vineri şi speram că un certificat se poate ridicat într-o zi, ok bine 2, okok fie şi o săptămînă! Dar nu în 4 luni!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

Mi-au zis că lumea stă în rînd să ridice certificate..şi cel mai devreme e iulie. Şi pentru a mă programa trebuie să sun după 15:00, iar eu am fericirea sè mi se raspunda pe la 13:00. Şi mi-a mai spus că are tocmai 6 oameni în rînd şi nu are cînd mă dădăci cu întrebări prosteşti pe care i le pun.

Şi eu continui să sun...