E o meditaţie în afara stării mele de spirit în acest spaţiu de timp. Dar, e un gînd de care mi-am răstignit minţile zile fără număr cîndva, încercînd să dezgrop, de undeva din suflet, din minte, din vreo carte, sau din vreo gură înţeleaptă...oare cînd se pune punctul într-o relaţie care nu mai respiră în care unul din ei nu are curajul să spună "nu te mai iubesc"? După această fraza totul e simplu, dar înainte de ea e mai greu...Cînd e timpul să te opreşti la timp?
Adevărul e că eu nu ştiu. Dar ştiu că răspunsul stă undeva între demnitate şi speranţă. Undeva la mijloc.
[text care a fost înlăturat]
p.s. azi a fost ultima lecţie de vocal şi am cîntat solo-uri. Unul dintre colegi a interpretat acest cîntec care mie mi-a plăcut...
No comments:
Post a Comment