Sunt destul de încordată pentru a primi plăcere din viteză, dar muzica reuşeşte să îmi dea încredere..straniu. Îmi dă acea senzaţie de "cool" (cum mamaluidecuvînt aş putea să-l traduc în română) la volan. Nu ştiu de ce acest cîntec mă calmează, îmi place vocea ei joasă..îmi placea cum rosteşte cuvintele lent..poate pentru că e în aceeaşi viteză cu mine...şi apoi cuvintele..care sunt frumoase...
Feet don't fail me now
Take me to the finish line
All my heart, it breaks every step that I take
But I'm hoping that the gates,
They'll tell me that you're mine
Walking through the city streets
Is it by mistake or design?
I feel so alone on a Friday night
Can you make it feel like home, if I tell you you're mine
It's like I told you honey
Don't make me sad, don't make me cry
Sometimes love is not enough and the road gets tough
I don't know why
Keep making me laugh,
Let's go get high
The road is long, we carry on
Try to have fun in the meantime
No comments:
Post a Comment