Iar despre timp

Timpul e un rîu pentru fiecare dintre noi. Neapărat are nevoie de cel puţin o albie prin care se va scurge ca sîngele tînăr prin venele fragede...pentru a se îngusta în timp între maluri de colesterol, sfîrşind într-un atac de timp. Toţi au această albie în care sfîrşesc.

Alţii, ştiu a-l purta prin mai multe albii...rîul lor formează afluenţi ce alimentează personalitatea lor, şlefuindu-le inimile, minţile..în măsura debitului.

Toţi îmbătrînesc, dar unii se simt tot mai comfortabil în prezenţa lor...căci timpul i-a învăţat.

Nu poţi fi mai deştept decît tine cel de mîine, cît de mult nu ai vrea azi..tu de mîine vei fi cu o zi mai deştept...ăsta e atu-ul tău de mîine, ăsta e şi ridul tău de mîine...de asta mîine...cu siguranţă vei fi mai bătrîn, dar nimeni nu garantează că vei fi mai deştept...

e greu să renunţi la elasticitatea pielii şi negrul părului, mai ales pentru o femeie...dar sunt şi alte daruri ale vieţii..de fapt tocmai daruri şi nu sunt. Ultimele mele zile în Italia, obişnuiam să cinez singură în mici restaurante unde puteam observa oamenii...Era o masă la care petreceau un timp vesel un cuplu tînăr împreună cu o doamnă de vreo 50-60 de ani (presupun că era mama băiatului). Deşi fata cea tînără era mai blondă ca berea, şi mai zveltă decît o crizantemă proapăt dezghiocată...atît de feminină era acea doamnă în vîrstă, corpul ei îngust, zîmbetul ei inteligent şi blînd, ochii ei sprinteni, mîinile ei elegante, cuvintele ei se rostogoleau înţelept (deşi nu auzeam, uneori e destul să vezi), capul ei înclinat feminin, haina ei plină de rafinament, unghiile mai îngrijite decît ale mele, gîtul subţire, părul colorat..nu îmi puteam lua ochii de la ea.

Femeia asta a adunat comori o viaţă şi cînd timpul şi-a arătat arama...ea a scos aurul...pe care l-a adunat tot din albia timpului...

Să curgă timpul...prin toţi afluenţii, asta vă doresc.

There is a room

There's a room in my office..where you are facing the sun as an equal. You are looking ahead at his nonchalant way of splashing light over the greenest grass, over the bluest sky...and you just know there's more to life..There is this room in my office, where airplanes could land in my palm by merely stretching out my hand. You see these big birds sliding smoothly on a buttery runway...US soldiers going back home to their loved one...sun looking up on you..and somehow you feel at peace..somehow the storm inside you doesn't get to take off..and you just know..

there must be more to life..

Ruga de neînsurare

mai lasa-ma, iubito, doar o clipa
sa dorm la subsuoara intamplarii
nu-mi priponi belciugul de aripa
vreau sa mai zbor o noapte cu cocorii

nu-mi apreta pulpana mea de zeu
cartofii pai nu-s hrana mea cereasca
al nebuniei mele minereu
nu vreau sub aragaz sa se topeasca

mai lasa-ma calare pe butoaie
in pivnita sublimelor candori
s-o fac de manz, de tap s-o fac, de oaie
sa-mi bata floarea vinului in nari

ti-oi face multi copii in consecinta
voi sta cuminte in preascurtu-ti lant
daca amani cea clipa de cainta
cand dintii casnici m-or patrunde - crant 

de Lucian Avramescu

Ora fără tine

Ora naruita-n vazduhuri. Ora
lasand o urma arsa pe cadrane,
peste nisipul umbrei mele stinse,
ca luna peste caravane...

Ora sfasiata de stele-n cadere,
ora goala de culori, ciutura sparta,
turn ametit de ploi, rostogolite de lespezi,
padure moarta!

...Cand te intorci, ora se cuibareste
in ceasornicul de lemn, ca-ntr-o casa de tara,
lumina se retrage-n petale,
iar stelele se inapoiaza, intr-o cadere spre cer,
langa steaua polara...


Gheorghe Tomozei

How I learnt English

Svelte
Creased
Garish
Beaker
Stroppy
Scrum
Teeny
Clamber
Crouch

Astea sunt cuvintele noi peste care am dat azi...

În clasa a doua mama mi-a cumpărat un dicţionar de limba engleză. Şi acum îl am. E negru, ferfeliţat, cu vreo 10 mii de cuvinte în el..de Andrei Bantaş. Pe atunci era unicul în librăria din Străşeni. Azi mi-e scump..am învăţat din el o viaţă, e plin de mîzgîleli căci eu las urme oriunde nu m-aş băga..mai ales în cărţi.

De fire sunt meticuloasă..nu pot citi o carte păşind peste cuvintele necunoscute, în ce limbă nu ar fi. Am început a sublinia în dicţionar cuvintele pe care le învăţam pentru a şti peste ce cuvinte am dat deja o dată. Şi dacă se întîmpla să caut acelaşi cuvînt o altă dată, puneam alături şi un semn de exclamare...iar dacă nenorocitul de cuvînt nu se pilea de căpăţina mea mică...îl scriam de zece ori într-un caiet...pedeapsă pentru memoire de poisson... Acest mazochism mă distra mult..

Şi acum o fac. Azi am un alt dicţionar, un pic mai gros - Oxford. Îmi place să ridic cele 3 kile de hîrtie pe braţe, să răsfoiesc paginile..subliniind cuvinte..

aşa am învăţat eu engleza..aşa continui să o învăţ.

***

I never reject flowers. But I reject people who do not know how to keep flowers...

there is no such thing like diminishing feelings. When they fade, they die. There cannot be more or less love. There can be either love, or no love.

The perfume is gone.

Me.

lenjerie

Priveam cu bunul meu prieten acest clip cînd el rostise:

" - Lenjeria unei femei e mai intimă decît nuditatea ei."..

în timp ce eu exaltată analizam toate breteluţele de la suni pînă la fund...

Underwear is underwear is underwear, so underwear as outerwear is a most regrettable fad. Debrett's

Dacă e să facem un mic test..imaginîndu-ne două domnişoare..ambele frumoase, atrăgătoare..una din ele îmbrăcată dezinvolt lăsînd nişte sîni mari şi plini să cadă peste gura sutienului ce iese şi el la rîndul lui din gura decolteului...şi alta într-o rochiţă albă, de o lungime aproape monahală, dar prin albeaţa căreia poţi doar ghici ce se ascunde dincolo de firul de in...care vă excită mai mult? Eu mă dau în vînt după acea în rochie albă...al cărei bretea de sutien lunecată involuntar per umăr stîrneşte hormoni mai mulţi decît un sîn mustos ce curge la vale în plin debit. Ştiu că bărbaţii nu vor fi de acord cu mine..mai ales cei ce gîndesc very short-term, dar lenjeria e preţioasă cînd e păzită bine, cînd nu e pîngărită de niciun ochi hoinar ce a poposit ca o muscă peste de-ale gurii...

Rubrica noua: Etichetă

Azi voi deschide o mică rubricuţă pe blogul meu ce va fi dedicat bunelor maniere. De ceva timp am devenit pasionată de aceste coduri..poate pentru a evita situaţii jenante, poate pentru a deveni mai feminină..poate pentru că am vrut să devin mai simplă.Eticheta nu e un accesariu snob, sau cel puţin eticheta despre care voi scrie eu...consider că toate regulile au un temei, un motiv şi sunt logice...acelaşi pahar pe care îl ţii de picior şi nu de bol - o regulă ce nu a fost inventată de dragul etichetei, ci pentru a evita ca vinul să se încălzească. E un exemplu, pentru a vă demonstra că e utilă, practică..nu doar elegantă.

Azi nu voi scrie specific..e tîrziu.

Biletul

Am intrat în mica odaiţă plină cu imprimante răsucind toate foile din "tray" pentru a da de avioanele mele..cînd am zărit copia unui bilet: March 9th - SNN - LAX...$382. Poate pentru că era dimineaţă şi mai domnea somnul în mine, dar am înlemnit peste bilet. Am început să-l citesc neruşinat..şi apoi ce poţi citi într-un bilet de avion? Căutm ceva..încă e neclar pentru mine ce anume căutam să găsesc scris pe acea pagină..în care mă proptisem cu 2 mîini, cuvintele căreia le citeam cu lăcomie precum citeşti ultimele 10 pagini dintr-un roman. Am stas aşa vreo 2 minute pline, pînă cîn zvîcnise bunul simţ în mine..şi am lăsat biletul jos...cu părere de rău.

Aveam o dorinţă neîntemeiată să-l fur...apoi am alergat în buzunar după telefon pentru a-l fotografia măcar..ce prostie...

Mi-am dat seama că lumea vine şi iese..iar eu tot acolo neclintită stau, fericită că nu a venit nimeni după bilet...

Într-un final a trebuit să plec..să mă despart de nebunia mea precum m-aş despărţi de o dragoste neîmplinită, de o speranţă ce nu i-au fost date aripi...de un bilet de avion ce nu avea un nume scris pe el..

Born to die ¬ Lana del Rey

Sunt destul de încordată pentru a primi plăcere din viteză, dar muzica reuşeşte să îmi dea încredere..straniu. Îmi dă acea senzaţie de "cool" (cum mamaluidecuvînt aş putea să-l traduc în română) la volan. Nu ştiu de ce acest cîntec mă calmează, îmi place vocea ei joasă..îmi placea cum rosteşte cuvintele lent..poate pentru că e în aceeaşi viteză cu mine...şi apoi cuvintele..care sunt frumoase...



Feet don't fail me now
Take me to the finish line
All my heart, it breaks every step that I take
But I'm hoping that the gates,
They'll tell me that you're mine
Walking through the city streets
Is it by mistake or design?
I feel so alone on a Friday night
Can you make it feel like home, if I tell you you're mine
It's like I told you honey

Don't make me sad, don't make me cry
Sometimes love is not enough and the road gets tough
I don't know why
Keep making me laugh,
Let's go get high
The road is long, we carry on
Try to have fun in the meantime

Liz on the top of the world..

Încă îl învăţ..am păşit cu palmele pe a doua pagina, dar sunt încă stîngace în a cuprinde toate arpegiile. E frumos, nu-i aşa? Mă înfăşoară un dor trist şi cald cînd îl cînt...parcă te văd depănîndu-l încet, răbdător, perseverent în somnul meu. Cred că cuceriseşi primele 8 măsuri, după care nu a mai fost timp...

My failed bokeh...

Rolling in the deep

There's a fire starting in my heart
Reaching a fever pitch and it's bring me out the dark
Finally I can see you crystal clear
Go ahead and sell me out and I'll lay your ship bare

See how I'll leave, with every piece of you
Don't underestimate the things that I will do
There's a fire starting in my heart
Reaching a fever pitch and it's bring me out the dark

The scars of your love remind me of us
They keep me thinking that we almost had it all
The scars of your love, they leave me breathless
I can't help feeling

We could have had it all
Rolling in the deep
You had my heart inside your hand
And you played it to the beat

***

Fără de mine eşti ca fără de noroc...
să ştii că e fără voia mea
nu ştiu ce am făcut
nu ştiu ce se întîmplă
ştiu doar că îţi vreau binele...
(traducere)

versuri cu noaptea-n cap

Lasă-mă gîndule, ştreang al minţii mele
în primăvară
unde nu există feţi-frumoşi, dar nici balaurii nu muşcă..

nu mai vreau să zbor printre speranţe precum
cărăbuşii prin muguri
vreau să cad petală..pe apa unui rîu rece

să ştiu că timpul ca apa
mă va îneca între albiile lui
purtîndu-mă spre maluri ce nu m-au alungat..

Linger

Cred că toţi am avut vremuri cînd eram mici şi ne visam mari, ne visam importanţi, răsfăţaţi, fericiţi...sau altcumva, dar visam că va fi mai bine decît ne e...şi eu visam...mai ales cînd ascultam acest cîntec de Cranberries..închideam ochii naivi şi ma vedeam pe pîntecul unui munte spiralat, zburînd într-un decapotabil...de una singura, desigur la volan..purtînd cu mine o droaie de gînduri pe care le căţăram pe munte..de unde să le fac vînt ...şi să rămîn doar eu cu vîntul, iar sub ochii mei să doarmă Pacificul..


Asta visam demult...Forward --> -->--> vzzzzzzz....

Acum sunt în oraşul unde s-a născut Cranberries..conduc o Toyota..cu chiu cu Vai...am în cap o mie de gînduri " Doamne, păzeşte-mă...pe mine şi pe toţi cei ce trec pe alături de mine.."..iar în loc de ocean..am un rîu..

:)

Lovely song

Aici

***
Norii ei ca niste gamalii de bumbac imi dau impresia ca i-as putea sterge de pe chipul cerului cu o palma, atit de usori imi par..desi sunt suri si umezi, sunt..inocenti. Iarba ei e mai mustoasa ca vinul ce se prinde, e mai verde decit verdele pe care l-am vazut primavara in gradini sau parcuri acasa, e un verde ce ride, ce curge pina in albia riului...e verde pretutindeni.

***
As fi vrut sa scriu in fiecare zi, dar abia acum mi-au slobozit internet. Eram toata o inima vineri...it was my lucky day (Tamarica)...

Am intrat in apartamentul larg, ce inghite riul prin ferestrele largi cit peretele, am pasit timida si neincrezatoare printre fotoliile negre...intrebindu-ma daca sunt eu, daca se intimpla cu mine toate, daca ochii mei vad sau viseaza riul de sub picioare...

Am avut o zi plina in acea vineri...eram fericita, eram entuziasmata, s-au intimplat multe..dar cred ca sunt prea obosita pentru a le descrie acum...voi reveni.