Oamenii din buzunare

îmi plac oamenii...obişnuiţi, simpli ca un bulgăre de ţărnă, pe care dacă l-ai sfîrteca între degete, s-ar sfărma în alţi bulgari mici şi calzi...şi nevăzuţi, s-ar culca peste o seminţă, crescînd o floare prin inima lor...

Sara se îmbracă obişnuit, uneori neglijent dacă se întîmpla să meargă la magazin în hainele pe care le purta în casă. Ea niciodată nu lăsa dîre de parfum, deşi petrecea ore în aeroporturi mirosind cafea după fiecare parfum nou...ea nu avea facebook, deşi era fericită (poate de asta şi nu avea?...). Părul ei rebel nu era mai niciodată senzual. Şi nu era niciodată sexy cînd citea, împletind buzele de emoţie. Ea prefera să se mişte comod, fără tocuri. Uneori, mai mult din stîngăcie, arunca peste buzele mici un ruj tomnatic.

Privind-o aşa, din afară, ea nu stîrnea nicio curiozitate. Nu era împachetată frumos.

Îi îngheţau deseori mîinile pe care le înfunda prin buzunare. Buzunarele erau un detaliu foarte important pentru ea. Se ruşina ca de goliciune atunci cînd degetele ei descopereau vreo găurică...deşi haina ei putea fi ponosită pe dinafară, veche şi terfelită de vreme...buzunarele erau întotdeauna integre.

Ea nu avea găuri.