Ciuboţelele năzdrăvane (Partea 2)

Dis-de-dimineață, m-am trezit ca o svîrlugă, nerăbdătoare să merg la școală în ciubote noi. După toată rutina matinală, cu ghiozdanul cocoțat în spatele meu mic am ieșit în verandă să mă încalț. Ciubotele au dispărut. După geam se vedea cușma de cîrlan a lui bunelu și puteam desluși niște mișcări foarte scurte și repezi pe care le făcea cu mîinile.

Am deschis larg ușa ce se rupse din strînsoarea mea de vîntoaică, și prinzînd-o repede înapoi am lăsat doar o crăpătură mică între caldul casei și gerul de afară:

-          - Bunelu, mata mi-ai luat ciubitele din nou?

-          - Da, amuș ți le dă nenea, le împrospătez oleacă...

-          - Hai, bunelu...e timpul să plec, am zis eu nerăbdătoare.

Am încălțat ciubotele atît de îngrijite încă înainte ca ele să înțeleagă care le e rostul și sarcina și am pășit plină de o glorie copilăroasă în plapuma virgină a zăpezii. Îmi plăcea frigul de afară, era prima încercare a ciuboțelelor mele de a mă apăra de el...și o făceau bine.

Ajunsă în ograda școlii, mi se părea că de la o poștă se poate vedea că am ciubote noi. Chiar mi s-a părut că cîțiva dintre elevi, le-au privit cercetător. Și unele fete deja mă invidiau un pic, sau poate doar mi s-a părut.

Și cu aceste gînduri năprasnice am intrat la prima oră. 

Prima lecție era ora de geografie cu diriginta clasei mele. Lecția începuse absolut obișnuit, ca de obicei, în cabinetul 21 de la etajul 2. Pot închide și acum ochii și văd acel moment cînd mîinile învățoarei răscolesc paginile catalogului pentru a găsi pagina corectă. În acel moment, cît de pregătită nu aș fi, respirația mea se pierde undeva în cavitatea mea abdominală și pentru cîteva secunde stă ascunsă acolo.

Ion a fost trecut la tablă. Eu am privit în jos să-mi mai văd o dată ciubotele. Erau tot acolo.

Ion începuse să povestească despre atmosferă...Mi se păruse că simt un miros tehnic atingîdu-mi nările. Mirosea parcă a bancă proaspăt vopsită.  Apoi și diriginta a notat același lucru în glas:

-          - Miroase a vopsea. Simțiți și voi?

-          - Da, a îngăimat clasa.

-          - Imposibil, s-a revoltat diriginta, să vopsească într-o clasă unde se fac ore! Ne putem intoxica aici.

Și cu aceste cuvinte diriginta a ieșit din clasă.