E o carte pe care acum copiii o citesc în clasa a șasea. Și totuși eu nu am întîrziat, citind-o...
Țin minte ziua în care am cumpărat-o. Îl întîlnisem pe Viorel și vorbisem lung despre valorile unui om, lupta purtată cu trupul nostru, dorința de a fi mai bun...Nu mai voiam sa merg acasă și am ajuns în Librăria din Hall (oare așa se scrie?). Știam sigur că îl vreau pe Eliade...dar nu știam ce anume. Și anumele era pe raft, pitit printre alte multe volume. Am citit comentariul pe verso...era în unison cu starea mea de atunci, cu stoiul de gînduri ce mă năpădise în acea zi, era cartea perfectă.
Cartea e un roman autobiografic despre adolescență (liceu) și tinerețe (universitate). L-am aflat pe Eliade, formîndu-se...depășindu-se ar fi cuvîntul corect. Dormind patru ore pe noapte, citind filozofie, psihologie, istorie, biciuindu-se pentru a rămîne treaz...în lungimea nopților, pînă în roșeața ochilor..Formînd atitudini, păreri, poziții despre sensul vieții, menirea dragostei, conceptul de marea dragoste, rostul amintirilor, Dumnezeu...
Acest roman inspiră...băiețelul urît și miop crește într-un bărbat însetat de eroism. E obsedat de cunoaștere, de lectură, de aflarea sinelui, de lupta cu melancolia, tristețea, sentimentalul..pentru că el se vrea Bărbat...
Romanul nu e necesar pozitiv, dar pe mine m-a încărcat cu o energie inexplicabilă, cu pofte neexplorate pînă atunci, cu o curiozitate de cunoaște adîncimi pîna atunci necunoscute...
Nu știu dacă un copil de clasa 6-a ar asimila-o...dar pe mine m-a înălțat lectura acestei cărți, cel puțin prin faptul de a-l cunoaște pe Eliade mai bine...
Am fost întrebată dacă cred că realitate nu a fost șlefuită, dacă eroul principal e adevăratul Eliade. Eu nu am de unde să știu, dar El (autorul) spune că da:
"[...] romanul era cît se poate de realist. Nu mă sfiam să închin un lung capitol descoperirilor erotice, și aproape tot ce credeam eu și colegii mei despre sex, dragoste, Dumnezeu, sensul existenței și toate celelalte probleme care ne frămîntau se afla notat acolo (Jurnal), fără fard, aproape în stare brută." Memorii, M. Eliade
10
Și eu cred că cartea asta-i nepotrivită pentru clasa a 6-a,am citit-o și eu de curând și nu simt că am întârziat cumva, și dacă aș recit-o mai târziu tot aș găsi-o potrivită pentru vârsta mea. Tare mult mi-a plăcut!
ReplyDelete:) ești primul om peste care dau să fi citit această carte. Acum caut Tema pentru acasă de Dabija.
ReplyDeleteMie îmi place la nebunie Eliade, încerc să ”rugum” cam tot ce găsesc de el.
ReplyDeleteȘi Tema pentru acasă o să-ți placă, sunt sigură, deși ideea mi s-a părut banală poate, e totuși înșirată frumos.
iaca tu citesti..:)
ReplyDelete