Orice relaţie, nu neapărat una de iubire, devine scumpă şi trainică prin timpul petrecut împreună. Desigur, unele rupturi scurte condimentează orice relaţie şi o împrospătează cu mici fiori. Dar, în general, orice relaţie e o istorie, un timp trăit împreună care creează amintiri. Amintirea e unul dintre cele mai frumoase fenomene umane care ne leagă de oameni, locuri, evenimente...care nu ar exista daca nu le-am ţine minte. Dar ca să le ţinem minte trebuie să le creăm.
Şi atunci cînd suntem la distanţă, trăim viaţa în separeu...avem prieteni separaţi, avem meniul diferit, avem diferite cafenele, diferite parcuri în care facem gimnastică, avem vreme diferită...unul vede la geam o ploaie zbuciumată, altul - un petec de soare..şi aşa în trenuri diferite ne trăim viaţa, în diferite culori...şi creăm amintiri separat..pentru că noi toţi vrem să trăim...indiferent de unde e celălalt, viaţa e aici şi acum...şi vrem să o trăim aici şi acum...în parcurile care ne sunt deschise, în vremea care ne e permisă, lingă oamenii care fizic sunt lîngă noi atunci cînd mergem la un pub sau o piesă de teatru.
Şi tot ce ţine o relaţie la distanţă în acest moment e doar un trecut frumos, un viitor sperat şi o conversaţie pe Skype...
asta nu durează mult, pentru că viaţa e prea scurtă pentru a o trăi mîine...mai ales cînd acest mîine nu mai ajunge să fie azi.
Fiţi aproape..aici şi acum, cît mai este un aici şi un acum.
In experimentul distantei trebuie sa pastram amintirile intacte, nutrind simtaminte de speranta, de apropiere tangentiala vom cuteza sa producem o iubire entuziasmata. Distanta este, intr-adevar, un zid indestructibil, care separa existenta noastra fizica, citeodata, si spirituala. Sa admitem ca iubirea se afla intre acest zid, sufletele nobile se vor topi de emotie, se vor hrani cu fractiuni de soapte. Totusi, dragostea unuia sau a celuilalt este la indemina destinului, a unor factori imprevizibili, aflindu-ne la distanta nu ne putem uni razele, ca sa cream un cerc de foc,exageram cu dimensiunile si pierdem raza si cercul devine construit dupa alte elemente.
ReplyDeleteP.S: sunt de acord cu tine, dragostea este lumina sfinta ce ii contopeste pe oameni,uneori, plecam cu gindul ca pasarile cerului vor picta sentimentele noastre, intr-o dimensiune univoca, accesibila celeilalte persoane,dar poatea ea,acum, se scalda in aburii uitarii, socat, de dubii sau prescriptii, realizezi ca viata ta a fost ca o hirtie model...