Se zice că ne place ceea ce cunoaştem. Poate de asta mă pierd de dragoste în librării între zecile de cărţi pe care le pot citi, pe care le pot deschide, dezghioca...înfrupta. Poate de asta mă înalţ cînd ascult muzica instrumentală..pentru că pot aprecia un acord mai deşirat, un arpegiu cocoţat, treizecidoimi zvăpăiate, ştiu cît de mult a săltat degetul pentru a ochi intensitatea şi ritmul...poate de asta suntem gurmanzi, cinefili, sportivi, fani...pentru că cunoaştem ceea ce ne place. Poate de asta simt un gol şi un plictis cînd intru în galeriile de artă....şi în acelaşi timp o ruşine că în timp ce alţii sunt emoţionaţi de Monalisa sau Şcoala din Atena...eu le privesc şi zic:
frumos...dar mai mult de atît nu pot zice, căci nu ştiu cum să citesc pictura, nu ştiu cum să deosebesc un rococo de un gotic, nu ştiu cum se iubesc culorile şi ce ascund umbrele...dar mi-ar plăcea.
Am început un curs de artă...e ca şi cum aş învăţa o nouă limbă. Sunt primii mei paşi prin acuarelă.. E un tablou ce mi-a atras atenţia..pe care îl pot un piculeţ cuprinde..dar nu îl voi comenta, cel puţin nu aici pentru a vă lăsa loc pentru imaginaţie.
Cabinet of Curiosities. Domenico Remps. c.1690s
Imaginea preluată de aici:
https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiMyWA6P2Ap3FNoZvf_6y5QCg_XR0Imy5u7RKOVLGzP0UDmUSAktTMwIk6k7USBLVtxoIqSJmBIHga5tx0mbmO0uPLaaVQlEXTcaLbxyhTmfvMzaMJdkY0aI8R_GWz51hlNkcd6vgUZeuA/s1600/Cabinet_of_Curiosities_1690s_Domenico_Remps.jpg
la liceu, cind mi-am schimbat scoala, m-am imprietenit cu o fata indragostita de arta...nu am ajuns sa fim prietene atit de bune, pt ca multe lucruri ne diferentia, dar iubeam sa merg cu ea la teatru, adoram s-o ascult cum imi povesteste d/e oameni de arta, cum imi citea faimoasele picturi din tel. ei, explicind semnificatia fiecarui simbol...
ReplyDeletede la ea am luat aceasta "foame" de arta d/e care vb si tu, pe care probabil n-o inteleg pe deplin, dar cel putin incerc s-o simt in felul meu...
Mihaela, mersi pentru vizita si pentru instrospectia impartasita..dar cred ca "foame" ar fi prea mult pentru ce simt eu..eu mai degraba as asocia aceasta "pofta" de arta..cu situatia cind intilnesti in viata ta un baiat foarte de treaba..si fiind desteapta iti spui: ce baiat bun, pacat ca mie nu mi-i draga..:)) Asa si eu, inteleg ca ar trebui sa imi placa si inteleg sa inteleg de ce ar trebui sa imi placa..ah, ce mult am mai scris. Mersi petru comentariu!
ReplyDelete