Azi e ziua mea.
Dacă timpul, în toată eternitatea sa ar fi o cărare, şi am putea-o privi netăgăduitor, ziua mea nu ar exista. Nu ar fi nici cît un bob de nisip pe care să-l pot identifica drept ziua mea în lumina zilei. Dacă ar fi, l-aş culege în palme, l-aş privi de aproape, de la înălţimea a 29 de ani, şi cred că aş realiza repejor că firul meu e fir dintr-un drum, dintr-o cărare împresurată cu multe alte fire de nisip, de zile, fiecare un om, care astăzi dau sens vieţii mele, şi l-aş culca înapoi în albia sa.
Vreau să urez tuturor oamenilor din viaţa mea...
Celor care au ocrotit acest bob de nisip din prima sa zi, părinţilor mei.
Celor care au venit mai tîrziu în drumul meu umplîndu-l de joc şi inimă, prietenilor mei.
Celor care au trecut prin viaţa mea, lăsînd lecţii de viaţă, clipe calde, amintiri scumpe...tuturor oamenilor buni.
La mulţi ani vouă, să îmi trăiţi mult, să fiţi alături de mine, să dăm sens acestei vieţi împreună.
No comments:
Post a Comment