Plec. Căsuţa asta era un colţişor în care mă tolăneam pe suflet...acum că nu mai am acte de identitate...mă simt străină aici fără picioarele dumii, fără muzica mea...Cred că tot blogul meu se rezuma la playlist.
Toată seară am căutat un motiv să-mi explic tristeţea. Acum că l-am găsit, nu am ce face..ne vedem în altă parte.
Trist...
ReplyDeleteHey, nu pleca, tu stii sa fii vesela, stii sa fii optimista , stii sa nu fii trista (am inteles asta din ce am vazut pe blog), macar odata in saptamana dar se poate sa mai intri pe aici sa mai lasi cateva cuvinte .. eh. Stiu ca e greu cu netul dar ar fi o idee sa scrii cand iti vine si sa salveze pe cheita usb, iar cand dai de net numai publici intr-un minut :).
ReplyDeleteVom astepta scrierile tale :P.
pacat
ReplyDeleteMai stai...
ReplyDeleteSper sa nu fi venit aici prea tarziu... :(
Unde?
ReplyDeletesi n-am inteles unde is picioarele mele?
cind am deschis blogul nici nu am observat ca nu sunt.... cautam repede sa vad ce ai nou :D
ai bicicleta :P vino la mine! >:D<
revina
ReplyDeleteRUN, FORREST, RUN!!!! -)))
ReplyDelete