Friday, November 30, 2012

Bunătatea unui ateu nefericit

Orice bunătate e bună.

Orice bunătate are un izvor. Iar izvoarele...iar izvoare sunt mari şi mici. Un izvor de bunătate poate fi frica de Dumnezeu ce le vede pe toate şi pentru a fi fii vrednici, ne milostivim. Sau o dragoste puternică ce ne înfloreşte inima de o fericire nemărginită pe care o scoatem cu mîna din suflet...sau pur şi simplu, faptul că suntem fericiţi..ne face mai buni...precum necazul îi face pe unii mai pizmuitori şi ostili.

Sunt toate bune, foarte bune. Fie că pornesc din speranţă, dragoste, fericire...doar că uneori speranţa, dragostea sau fericirea se stinge...

Dar de unde ar porni bunătatea unui ateu...şi încă nefericit? Dintr-o inimă bună..cel mai adînc izvor după mine.

No comments:

Post a Comment